Dragostea

          

                 Dragostea nu raneste pe nimeni. Si daca simti ca ai fost  ranit de dragoste, atunci altceva din tine, ceea ce a fost  ranit nu este aspectul iubirii, ci un altul. Daca nu vei intelege acest lucru, vei continua sa te invarti in acelasi cerc. Ceea ce numesti dragoste poate sa ascunda multe lucruri lipsite de dragoste pe care le tii ascunse in tine – mintea omeneasca a fost foarte isteata, foarte inventiva, cand a fost vorba sa ii insele pe altii si sa se insele pe ea insasi. Mintea atribuie etichete frumoase unor lucruri urate, incercand sa-ti acopere ranile cu flori. Acesta este unul dintre primele lucruri carora trebuie sa te adresezi, daca vrei sa intelegi ce este dragostea.

“Dragostea”, la modul in care este folosit in mod obisnuit acest cuvant de catre oameni, nu este dragoste, ci placere. Iar placerea este destinata sa creeze durere, pentru ca a dori pe cineva ca pe un obiect inseamna sa ofensezi persoana respectiva. Este o insulta, este violent. Cand te apropii de cineva manat de dorinta trupeasca, cata vreme vei putea sa pretinzi ca este vorba de dragoste? A privi un om cu placere trupeasca inseamna sa o reduci pe acea persoana la statutul de bun de consum. Nimanui nu-i place sa fie folosit; este cel mai urat lucru pe care i-l poti face cuiva. Nimeni nu este o marfa, nimeni nu este un mijloc de atingere a unui scop.Aceasta este deosebirea dintre placerea trupeasca si dragoste. Placerea trupeasca uzeaza de celalalt pentru indeplinirea propriilor dorinte. Celalalt este doar uzitat, iar cand utilizarea este completa, poti sa-l arunci deoparte. Nu-ti mai este de niciun folos; si-a implinit menirea.

Dragostea este exact opusul: respectarea celuilalt ca scop in sine, in ceea ce te priveste pe tine insuti. Cand iubesti pe cineva ca scop pentru tine insuti, nu exista senzatie de durere; experienta aceasta te imbogateste. Dragostea imbogateste pe oricine.

Sotii spun ca isi iubesc sotiile, insa este vorba numai despre dominare. Sunt atat de gelosi, atat de posesivi, cum pot sa iubeasca? Sotiile sustin ca-si iubesc sotii, dar douazeci si patru de ore pe zi le fac viata un iad; prin toate mijloacele cu putinta isi reduc sotii la ceva urat. Sotul tinut sub papuc este un fenomen urat.

In forma ei cea mai pura, dragostea inseamna impartasirea bucuriei. Nu cere nimic in schimb, nu asteapta nimic, si atunci cum poti suferi? Cand nu te astepti la nimic, nu exista posibilitatea de a suferi. In schimb, orice vine este binevenit si, daca nu vine nimic, este bine si asa. Bucuria ta a fost aceea de a da, nu de a primi. Mai mult poti sa iubesti la mii de kilometri distanta; nici macar nu este nevoie sa fii prezent fizic.

Dragostea este un fenomen fizic; placerea carnala este fizica. Ego-ul este psihologic; dragostea este sprirituala. Alfabetul dragostei este acela pe care va trebui sa-l inveti. Va trebui sa incepi cu inceputul, de la zero; altfel vei avea de suferit de fiecare data. Si reaminteste-ti, cu exceptia ta, nimeni altcineva nu este raspunzator. Numai tu poti sa te ajuti.Dragostea poate sa faca din viata ta o mare sarbatoare – insa numai dragostea, nu si placerea trupeasca, nu si ego-ul, nu si posesivitatea, nu si gelozia, nu si dependenta.

MITURI DESPRE IUBIRE

Mit – Avem nevoie de altcineva pentru a fi compleţi.

Fapt – Suntem compleţi în interiorul nostru. Să simţi asta înseamnă să fii conştient(a).

 

Mit – Trebuie să îi iubim pe ceilalţi mai mult decât ne iubim pe noi înşine.

Fapt – Trebuie să ne iubim mai întâi pe noi pentru a-i putea iubi pe ceilalţi. Şi nu-i putem iubi mai mult decât pe noi înşine.

 

 Mit – Avem nevoie de relaţii intime pentru a experimenta dragostea.

Fapt – Lumea e plină de oameni şi creaturi şi cauze care vor primi dragostea noastră şi care ne vor permite să experimentam bucuria de a iubi.

 

Mit – Există o limită la cât de mult poţi iubi.

 Fapt – Dragostea este în expansiune: cu cât oferi mai mult, cu atât eşti mai capabil(a) să iubeşti. Limita eşti doar tu!

 

Mit – Dragostea poate răni.

Fapt – Doar egoul nostru poate fi rănit. Sufletul nostru nu poate fi rănit atunci când oferă dragoste, chiar dacă această dragoste nu ne este împărtăşită. Când te simţi rănit(a), nu dragostea te-a rănit, nu iubirea, ci neînţelegerea ei. Ceilalţi nu sunt posesiunea noastră!

 

Mit – Dragostea necondiţionată înseamnă să stai cu cineva chiar dacă acea persoană îţi face rău.

Fapt – A părăsi o relaţie care îţi provoacă durere este tot un act de dragoste. Trebuie să te iubeşti pe tine însuţi suficient de mult pentru a ieşi dintr-o relaţie care nu merge. Această e cea mai bună dovadă de dragoste pe care o poţi face pentru binele tuturor celor implicaţi.

 

Mit – Există doar o persoană şi numai una perfectă pentru noi.

Fapt – Dacă acceptăm acest mit, ne punem singuri piedici. Prin această convingere îi aşezam pe alţii pe un piedestal. Adevărul e că fiecare dintre noi suntem capabili să avem relaţii fericite şi împlinite, nu doar cu un singur tip de persoană. Dacă se termină o relaţie, lasă loc pentru o altă. Maeştrii spirituali se apropie de perfecţiune, căci ei sunt în armonie cu întreg Universul, primesc  căci ei sunt în armonie cu întreg Universul, primesc şi oferă dragoste necondiţionat, natural.

  

Mit – Când o relaţie se încheie, dragostea se sfârşeşte.

Fapt – Chiar dacă o relaţie se termină, dragostea pe care ai dăruit-o ţi-a îmbogăţit sufletul şi a făcut o diferenţă în lume. Acea dragoste a avut un impact care va dăinui pentru totdeauna. Dragostea nu începe şi nu se sfârşeşte cu o relaţie. Ea se experimentează, se elevează, se rafinează pe sine prin relaţii şi este aceeaşi în legătură cu toate: cu partenerul de viaţă, cu animalul favorit, cu serviciul, cu natura, cu muzică, cu dansul…

Iubirea, în funcţie de nivelul de conştiinţă al persoanei, se manifestă că dependenţa, independenţa sau interdependenţă.

Gândeşte-te puţin, când vei plecă din lumea această, tot ce iei cu ţine este dragostea şi înţelepciunea. Iar pentru a avea ce lua, trebuie să trăieşti în prezent, în dragoste şi înţelepciune. Tu trăieşti ?